Notice: Undefined variable: idg in /home/muzeub/public_html/index.php on line 32
Braila, Muzeul Brailei - - EDUCAȚIE ȘI TERAPIE, la Penitenciarul pentru Minori și Tineri din Tichilești

EDUCAȚIE ȘI TERAPIE, la Penitenciarul pentru Minori și Tineri din Tichilești

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

 

 


PROGRAM DE VIZITARE

  • Miercuri - Duminică
    09,00-17,00
    Octombrie - Aprilie
  • Miercuri - Duminică
    10,00-18,00
    Mai - Septembrie
  • Luni - Marţi
    închis tot timpul anului, cu excepţia zilelor în care au loc manifestări culturale.





 



Am vizitat recent Școala Gimnazială Specială din structura Penitenciarului pentru Minori și Tineri din Tichilești, județul Brăila. Prilejul mi-a fost oferit de invitația de a participa la o serbare dedicată zilei de 8 Martie (luni 6 martie 2017), realizată de elevii internați, după ce un grup de zece dintre ei au participat la Muzeul Brăilei (pe 2 martie) la o manifestare având ca temă „femeile celebre” („Eroine de poveste” cum au numit ei acea activitate), din care una (Ana Aslan) este reprezentată într-o sală specială din cadrul „Centrului memorial” al Muzeului Brăilei „Carol I”. Folosindu-se de planșe și de slide-uri, tinerii, îndrumați de profesor Luminița Cociaș, au mai prezentat încă două „eroine de poveste: pe Haricleea Darclée, brăileanca noastră de suflet, și pe Regina Maria („regina noastră de suflet”)
Am pătruns în acel spațiu al recluziunii și privării de libertate cu emoții și gânduri amestecate. O curiozitate alimentată și de recentele dezbateri din spațiul public privitoare la starea penitenciarelor românești m-a făcut să profit de invitație și să caut să aflu cât mai multe. Dorința mea s-a întâlnit și o cu amabilitate nesperată din partea gazdelor (directorul Penitenciarului de Minori și Tineri, comisar-șef Nicușor Sterian, directoarea școlii gimnaziale speciale, profesor Cristina Moraru, directorul serviciului de educație și asistență psihosocială, comisar Adriana Brânzea), cadre didactice, psihologi, care au înlesnit vizitarea spațiilor semnificative. Amabilitatea s-a dovedit motivată și de faptul că gazdele aveau ce arăta. Un spațiu penitenciar modern, realizat probabil după model european, în care tinerii trăiesc ca într-un cămin studențesc cu confort sporit (baie în interior), în camere cu câte patru paturi suprapuse, cu telefoane pe holuri, fiecare având dreptul la maximum o oră pe zi convorbiri cu maximum zece numere. De asemenea, fiecare intern este dotat cu un card, cu ajutorul căruia poate accesa monitorul cu informații semnificative: situația juridică, planificarea convocărilor la judecătorii, sancțiuni primite în timpul detenției, bonusuri pentru rezultate pozitive etc. La parter, am vizitat unitatea de primire, (faimosul „vorbitor”) în care au loc întâlnirile cu vizitatorii, dotat cu mese și scaune, dar și cu un colț cu jucării pentru copiii care își însoțesc părinții în astfel de vizite la frățiorul aflat în detenție.
Unitatea de la Tichilești se arată multiplu preocupată de educarea acestor tineri condamnați pentru diverse infracțiuni. Educația corectivă și cea de resocializare se dovedesc cea mai bună cale de a asigura integrarea normală în societate a acestor tineri cu carențe educative foarte grave. Cei care nu au instrucția școlară de nivel gimnazial asigurată sunt cuprinși în clasele școlii gimnaziale speciale (în medie 12 elevi într-o sală bine dotată cu mobilier specific și resurse educaționale), cei care au gimnaziul absolvit sunt integrați în structuri liceale cu frecvență redusă, cu personal didactic de la liceul „C. Brâncoveanu” din Brăila. Toți acești tineri participă în restul timpului la activități ale serviciului de educație și asistență psihosocială (director comisar Adriana Brânzea) unde se realizează terapie ocupațională, ludoterapie, consiliere psihologică individuală și de grup, activități artistice etc.). Am vizitat și capela unității, în care activează părintele Pleșca, impresionantă prin maniera specifică așezămintelor religioase de a sugera atmosfera de sacralitate.
Directorul componentei „Învățământ”, profesor Cristina Moraru, ne-a dezvăluit secretul succeselor realizate de acești minori în diverse concursuri (îndeosebi de creație literară): accentul pus pe activitățile extracurriculare care se dovedesc mai interesante pentru ei decât studiul diverselor discipline. Așa se face că adolescenții de aici, privați de libertate, își compensează acest deficit dând frâu liber fanteziilor creatoare. Am văzut diplomele obținute la concursuri naționale de creație literară „Fănuș Neagu”, „Panait Cerna” dar și la concursuri pe alte profiluri. Rezultatele surprinzător de bune la activitățileextracurriculare nu s-ar putea explica dacă n-ar exista o bună colaborare între componenta Învățământ și cea de Educație și asistență psihosocială, ne lămurește Cristina Moraru.
Totul a fost frumos în această vizită într-un spațiu totuși trist, al celor privați de dreptul de a fi liberi la o vârstă în care libertatea este atât de valoroasă. Dar am primit și informația că indicele de recidivă după punerea în libertate este mult mai mare decât în occident. Sistemul de integrare socială în România pentru tinerii trecuți prin centrele de detenție mai are încă multe de îndreptat pentru a se atinge standardele occidentale.

Lector univ. dr. Valentin Popa, muzeograf - Secţia Memoriale


DECRET REGAL

Decret Regal, emis de Regele Carol I, la 23 august 1881, prin care se autorizează funcţionarea instituţiei muzeale la Brăila