Nae Ionescu (4 iunie 1890-15 martie 1940)

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

 

 


PROGRAM DE VIZITARE

  • Miercuri - Duminică
    09,00-17,00
    Octombrie - Aprilie
  • Miercuri - Duminică
    10,00-18,00
    Mai - Septembrie
  • Luni - Marţi
    închis tot timpul anului, cu excepţia zilelor în care au loc manifestări culturale.





 

S-a născut la Brăila, unde şi-a făcut studiile gimnaziale şi liceale, la Şcoala nr. 1 de Băieţi, respectiv Liceul „Nicolae Bălcescu". Este licenţiat în filosofie al Universităţii Bucureşti şi după absolvire pleacă în Germania, la Gottingen, pentru a-şi definitiva studiile, însă izbucnirea primului război mondial determină autorităţile să reţină toţi străinii aflaţi pe teritoriul ţării în lagăre, până la rezolvarea situaţiei lor. Îşi susţine teza de doctorat la Universitatea din Munchen, cu tema: „Die logistik als Versuch einer neuer Begrundrung der Mathematik". A fost director al Liceului Militar „Mănăstirea Dealului" din Tîrgovişte şi subadministrator al Casei Şcoalelor. A fost chemat asistent la catedra de logică a Universităţii Bucureşti, sub îndrumarea lui Constantin Rădulescu-Motru, prima sa conferinţă fiind „Funcţia epistemologică a iubirii". Între 1922 şi 1940, a fost numit conferenţiar, apoi profesor universitar, la Facultatea de Filosofie şi Litere, din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a fost unul dintre cei mai iubiţi dascăli, figura charismatică şi aura socratică ducând la crearea unei adevărate grupări de elită ce va marca gândirea interbelică: Mircea Eliade, Emil Cioran, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Petre Comarnescu etc.

A fost director al ziarului Cuvântul, publicaţie care a apărut cu intermitenţe, cauzele fiind nemulţumirile stârnite în lumea politică de articolele conţinute în paginile ei. La începutul carierei sale publicistice, Nae Ionescu şi-a manifestat simpatia faţă de Partidul Ţărănesc, devenind chiar un apropiat al Regelui Carol al II-lea, ulterior însă şi-a modificat opţiunile, susţinând cauza mişcării legionare, fapt ce a atras persecuţiile guvernului, culminând cu arestarea şi închiderea sa în două rânduri, în 1938 şi 1939, în lagărul de la Miercurea Ciuc. A murit în 1940, în urma unor probleme cardiace şi, deşi iniţial regimul ceruse ca profesorul să fie înmormântat noaptea, la intervenţiile familiei s-a revenit asupra dispoziţiei, cu indicaţia de a fi purtat pe străzi lăturalnice. Agenţii de poliţie au supravegheat alaiul funerar şi s-a interzis cu desăvârşire rostirea de discursuri. A colaborat la diferite reviste precum: Ideea Europeană, Noua revistă română, Gândirea, Revista de Filosofie, Analele Brăilei etc. În 1937, a apărut culegerea Roza Vânturilor, cuprinzând articolele publicate de Nae Ionescu în ziarul Cuvântul de-a lungul timpului, volum îngrijit de Mircea Eliade. Dintre cursurile sale apărute în volum amintim: Filosofia religiei (1925), Introducere în problematica teoriei cunoaşterii (1926), Logica matematicei (1927), Logica I (1923), Logica formală (1927-1928), Istoria logicei (1924-1925), Metafizica I. Teoria cunoştinţei metafizice. Cunoaşterea imediată (1942), Metafizica II. Teoria cunoştinţei metafizice. Cunoaşterea imediată (1944).

Camelia Radu

DECRET REGAL

Decret Regal, emis de Regele Carol I, la 23 august 1881, prin care se autorizează funcţionarea instituţiei muzeale la Brăila