Warning: include(/home/muzeub/public_html/fr/images/restaurare/db.php): failed to open stream: No such file or directory in /home/muzeub/public_html/index.php on line 8

Warning: include(): Failed opening '/home/muzeub/public_html/fr/images/restaurare/db.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/muzeub/public_html/index.php on line 8
Braila, Muzeul Brailei - - CONSIDERAŢII PRIVIND RESTAURAREA PRIN ANALOGIE A UNEI CAHLE DESCOPERITĂ LA BRĂILA

CONSIDERAŢII PRIVIND RESTAURAREA PRIN ANALOGIE A UNEI CAHLE DESCOPERITĂ LA BRĂILA

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

 

 


PROGRAM DE VIZITARE

  • Miercuri - Duminică
    09,00-17,00
    Octombrie - Aprilie
  • Miercuri - Duminică
    10,00-18,00
    Mai - Septembrie
  • Luni - Marţi
    închis tot timpul anului, cu excepţia zilelor în care au loc manifestări culturale.





 

Lucrarea prezintă restaurarea unei cahle din mai multe fragmente de acelaşi tip, descoperite în acelaşi sit arheologic – vatra istorică a Brăilei, Calea Călăraşilor nr. 19. Este o ceramică de factură locală şi prezintă o piesă importantă pentru această perioadă istorică (sfârşitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea).

Inedit este faptul că s-a restaurat prin analogie – deci obiectul nu a păstrat nici 50% din original –, şi s-au folosit tehnici de lucru aparte comparativ cu ceramica restaurată de până acum. Din clasificarea materialului descoperit, a rezultat prezenţa mai multor fragmente de cahle de acelaşi tip constructiv, cu acelaşi subiect decorativ: suprafaţa feţei este dreptunghiulară cu întregul motiv ornamental realizat în relief, poziţionat vertical, cu piciorul de montare tronconic, iar tehnica realizării s-a obţinut prin turnarea pastei în tipare de lemn. Cahlele au servit la realizarea unor sobe ca element de confort, dar în acelaşi timp au contribuit şi la împlinirea decorativă a spaţiului de locuit. Subiectul ornamental reprezintă un vultur bicefal, cu o imagine timbrată de o stemă, aflată între bifurcaţia celor două gâturi, şi este încadrat într-un chenar cu cinci profile, toate fiind plasate pe marginea celor patru laturi ale feţei cahlei. În secolele XVI-XVII, în Muntenia, comparativ cu alte zone, vulturul bicefal a fost cel mai însemnat motiv decorativ, destul de des întrebuinţat, mai ales în vremea Cantacuzinilor şi a lui Brâncoveanu.

Cahla s-a obţinut prin turnarea pastei crude în tipar, cu ornamentul realizat în negativ, prin turnare obţinându-se pozitivul, tehnică cunoscută şi realizată foarte mult la vremea aceea şi seamănă cu procedeul tehnicii terra sigillata, introdusă la noi de romani. Întregul ornament este realizat în relief şi centrat pe suprafaţa suportului bidimensional, excepţie făcând două profile din cinci ale chenarului care sunt realizate prin excizare, iar jos în colţul din dreapta, se văd iniţialele meşterului (Hb), în alfabetul chirilic. Toată suprafaţa este înnobilată cu smalţ monocrom (galben – muştar).
Din studiul făcut asupra fragmentelor, din punct de vedere al pastei, rezultă folosirea unei ceramici de calitate pentru perioada respectivă. Nu acelaşi lucru putem spune despre materialul de acoperire (smalţul) care pe toată suprafaţa prezintă efecte fizice ale hariselor şi exfolierilor precum şi o crustă de săruri insolubile.

Cu ajutorul buletinului de analiză şi a unei anamneze bine făcută ce ne-a permis să obţinem maximum de informaţii pe toate planurile (istoric, artistic, arheologic, etnografic, iconografic, tipologic, morfologic, fizico – chimic etc.), s-a aplicat un tratament de conservare curativă mai complex, cu o durată de timp mai îndelungată, dar cu rezultate pozitive.
Câteva contribuţii privind modul de conservare şi restaurare a ceramicii reproduse în acest articol permit, pe de o parte, cunoaşterea unor aspecte ale stilului de muncă, de informare şi verificare a restauratorului ceramică, de alta, furnizează celor interesaţi, date şi opinii dintre cele mai interesante referitoare la tehnici noi de restaurare, la materiale noi folosite, reversibile şi compatibile, în fine cu privire la unele substanţe, răşini, dozarea şi aplicarea lor.

Pentru informaţii detaliate despre pregătirea tehnică a lucrării de restaurare şi despre procesul tehnologic, vezi articolul publicat în revista „ISTROS" / 2005 (revista anuală a Muzeului Brăilei).

Maghiţa Nechifor, restaurator

DECRET REGAL

Decret Regal, emis de Regele Carol I, la 23 august 1881, prin care se autorizează funcţionarea instituţiei muzeale la Brăila