PANAIT ISTRATI (1884-1935)

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

 

 


PROGRAM DE VIZITARE

  • Miercuri - Duminică
    09,00-17,00
    Octombrie - Aprilie
  • Miercuri - Duminică
    10,00-18,00
    Mai - Septembrie
  • Luni - Marţi
    închis tot timpul anului, cu excepţia zilelor în care au loc manifestări culturale.





 

Descoperit de Romain Rolland, la începutul anilor ’20, Panait Istrati a devenit cu o rapiditate uluitoare unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai lumii.
Până la Chira Chiralina (1924), Panait Istrati fusese prezent în presa românească şi în câteva dintre publicaţiile europene cu reportaje şi articole de atitudine social-politică, toate cu o vădită orientare de stânga. Numai câteva încercări literare (între acestea Nicolai Tziganou) anunţau cumva talentul de scriitor.
Născut la Brăila, dintr-o mamă româncă şi un tată grec, Panait Istrati este o figură tipică de autodidact: a părăsit şcoala după absolvirea claselor primare, a citit enorm, a învăţat limbile care se vorbeau la Brăila în acea vreme, a călătorit pe măsura supranumelui său („vagabond al lumii”) şi şi-a asigurat existenţa din nenumărate munci ocazionale.
După 1916, mai întâi în Elveţia şi mai apoi în Franţa, a învăţat franţuzeşte cu dicţionarul şi şi-a completat lecturile, citind în original operele marilor clasici ai literaturii franceze.
Cu puţine excepţii şi-a scris opera direct în limba franceză, păstrând însă atmosfera, gândirea şi particularităţile culturii române, ceea ce a făcut să pară un scriitor „exotic”, „pitoresc”, „oriental”.
În ciuda comparaţiilor cu Maxim Gorki şi cu alţi mari scriitori, Panait Istrati este el însuşi: prin ceea ce are mai valoros opera sa, prin talentul său inegalabil de povestitor, prin idealul de umanitate susţinut în fiecare din paginile cărţilor sale, fie că acestea se intitulează: Chira Chiralina, Moş Anghel, Codin, Neranţula, Mediterana sau Spovedanie pentru învinşi.
Este „scriitorul român de expresie franceză” – cum o spune chiar el – situat în afara oricăror interese de grup sau de partid: o dovedesc acuzele de „vândut“ dreptei sau stângii, o dovedeşte atitudinea sa de după călătoria în Rusia sovietică şi, de asemenea, colaborarea din ultimii ani ai vieţii la o publicaţie a dreptei extreme, Cruciada Românismului. Idealul său de umanitate este aureolat de iubirea de oameni şi de libertate. Acea libertate despre care spunea că „este singurul bun pământesc căruia trebuie să-i sacrificăm totul: bani, glorie, sănătate, viaţă şi chiar propria noastră libertate”.

conf. univ. dr. Zamfir Bălan
director adjunct

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I"


MUZEUL BRĂILEI „CAROL I"


MUZEUL BRĂILEI „CAROL I"